Seymour Popert, profesor de metode de cercetare şi de formare de laborator de la MIT, Statele Unite ale Americii, spunea că şcoala este procesul din spatele evoluţiei societăţii. Ca urmare, elevii îşi pierd respectul pentru aceasta. Şcoala nu este doar un instrument de viaţă, ci o abordare în viitor a cunoştinţelor şi personalităţii obţinute în cest răstimp. Aici se formează caracterul elevului, modul de gîndire, modalitate de expunere şi fenomenul de creaţie. Astăzi, angajamentul faţă de o idee depăşită folosind o clasă de calculator sau o singură conexiune de Internet în şcoală reflectă incapacitatea de umanitate pentru a realiza că tehnologia digitală înseamnă că există viaţă în secolul XXI, şi, în consecinţă, pentru procesul de învăţare în secolul XXI. Studiile recente au arătat că doar 53% din toate cadrele didactice de şcoală publică din SUA, utilizează o clasă de computere şi Internet pentru procesul de învăţămînt. Atunci se pune problema, dacă SUA este o ţară cu o infrastructură dezvoltată, cu sisteme computaţionale moderne, atunci unde suntem noi şi ce le putem oferi noi elevilor şi viitoarelor generaţii?
Pentru a obţine rezulatate eficiente este nevoie de a elabora un program de dezvoltare a învăţămîntului modern, după cum urmează:
a. Vom folosi programul ca o platformă pentru a vizualiza şcoala în cazul în care fiecare elev are propriul laptop sau PC-ul. Sigur este nevoie de a aştepta o perioadă îndelungată pentru această etapă;
b. În fiecare regiune a ţării este nevoie de a crea o şcoală pilot, echipată cu tehnologie avansată;
c. Este nevoie de a crea centre de cercetare pentru a dezvolta noi programe şi materiale didactice pentru învăţare şi predare;
d. Formarea cadrelor didactice ar trebui să fie pusă în aplicare ţinînd seama de liniile directoare ale unui program comun, astfel încît viitorii profesori să aibă liber realizări tehnologice avansate. (Îmbunătăţirea abilităţilor informatice ale cadrelor didactice);
e. Pentru a atinge aceste obiective ar trebui să se acorde o atenţie serioasă la aspectele psihologice, cognitive, sociale şi personale ale programului, ţinînd seama de realizările tehnologiei;
f. Să nu uităm ca să obţinem rezultate bune este nevoie de a dezvolta la copil capacitatea de a crea singur ceva şi de a-şi expune părerile proprii;
La punerea în aplicare a unei astfel de abordări pentru a crea instrumente de high-tech de învăţămînt pentru a produce este nevoie de o serie de principii teoretice:
Principiul de controlabilitate care implică organizare bună, adaptabilitatea, şi controlul procesului de creare a high-tech mediului de învăţare, care este împărţită într-o serie de operaţiuni succesive de proiectare, expertiză, de producţie, corectarea difuzarea, punerea în aplicare, şi (dacă este necesar), a componentelor sale individuale şi metode de achiziţie a acestora.
Principiul de realism, la nivelul metodologiei prevede regulamentul şi modul în care interacţiunea umană intră în contact cu mediul educaţional, în domeniul autonomiei de dezvoltare personală, de auto-control şi auto-realizare. Mediul educaţional planificat ar trebui să ofere oportunităţi pentru acest tip de manifestari de personalitate individuale.
Principiul de conformitate cultural presupune saturaţie de high-tech a mediu educaţional de conţinut cultural, care este în formă de impact direct sau indirect în fiecare dintre metodele de achizitie.
Principiul productivităţii determină orientarea tehnologiei educaţionale în mediul educaţional pentru utilizarea de tehnologii moderne de psiho-pedagogice şi de calculator pentru construirea de subiecţi ai procesului pedagogic de artefacte materiale, culturale şi de realitate, de identitate, actiune, societate. Productivitatea aici înseamnă participarea deplină a elevilor în toate procesele de viaţă, procesele de integrare, stăpînirea şi aplicarea cunoştinţelor în toate sferele vieţii.
Principiul de reprezentare a timpului, postulează necesitatea de a crea condiţii pentru dezvoltarea spirituală a elevilor dimensiuni ale vieţii.
Комментариев нет:
Отправить комментарий